Cate Ceva Despre Bolile Psihice
13 Februarie 2007Tulburarea de somatizare: boala pshiatrica severa si cronica caracterizata prin numeroase acuze somatice ( durere, simptome gasto-intestinale, sexuale si neurologice) care nu pot fi complet explicate printr-o boala somatica.
Manifestari: Incepe in adolescenta sau tinerete cu numeroase plangeri despre dureri corporale vagi. Orice parte a corpului poate fi afectata. Simptomele tipice include durere de cap, greata si voma, balonare, dureri abdominale, diaree sau constipatie, tulburari ale ciclui menstrual, oboseala, pierderea dorintei sexuale, dureri sau usturimi la urinare.Barbatii se plang frecvent de tulburari de erectie sau ejaculare. Desi simptomele sunt in principal fizice, exista anxietate si depresie. Tipic, pacientii isi descriu simptomele ca “ insuportabile”, “ peste orice imaginatie”, “ cele mai rele posibile”.
Atacul de panica: presupune debutul brusc a cel putin 4 din urmatoarele 13 simptome:
- durere in piept
- stare de soc
- ameteala sau lesin
- frica de moarte
- frica de a inebuni sau de a pierde controlul
- senzatie de ireal, straniu sau detasare de mediul inconjurator
- imbujorarea obrajilor
- greata sau dureri abdominale
- senzatie de amorteala sau intepaturi
- palpitatii
- senzatie de sufocare
- transpiratii
- tremuraturi
Simptomele ating maximul de intensitate in 10 minute si dispar dupa cateva minute.
Tulburarea de stress posttraumatic: boala in care un eveniment traumatizant coplesitor este reexperimentat, determinand frica intensa, neputinta, oroare si evitarea stimulilor asociati cu trauma.
Cand se intampla lucruri teribile unele persoane sunt afectate de ele pe termen lung. Astfel, evenimentul traumatic este retrait in repetate randuri, de obicei prin cosmaruri si flashback-uri. Persoana evita stimulii asociati cu trauma si are o reactivitate scazuta la mediul inconjurator ca mecanism de control al simptomelor. Depresia apare in mod obisnuit. Uneori debutul este intarziat, aparand dupa luni sau ani de la evenimentul traumatizant.
Depresia: dispozitia este depresiva, iritabila si/sau anxioasa. Pacientul pare distrus, incruntat, are colturile gurii cazute, sta cocosat, nu priveste in ochi iar discursul este monosilabic sau absent. Dispozitia depresiva poate fi acompaniata de sentimente de vina, autoreprosuri, scaderea capacitatii de concentrare, indecizie, scaderea interesului pentru activitatile obisnuite, retragere sociala, senzatie de neputinta si ganduri recurente de moarte si suicid. Tulburarile de somn sunt obisnuite. La unii, tristetea este atat de mare, incat nu pot plange; acestia se plang de incapacitatea de a simti emotii obisnuite ca bucurie si placere si de senzatia ca viata e lipsita de culoare.
Personalitate paranoida: Oamenii cu acest tip de personalitate sunt reci si distanti in relatiile interpersonale sau controlatori si gelosi daca sunt atasati de cineva. Tind sa reactioneze cu suspiciune la modificarile de situatie si sa gaseasca motive ostile si rauvoitoare in spatele unor actiuni inocente ale celorlalti. Cand cred ca li se confirma suspiciunile reactioneaza in feluri care-I surprind si sperie pe ceilalti. Persoanele paranoide obisnuiesc sa initieze actiuni legale impotriva altora, actiuni in care sunt foarte eficienti si constiinciosi, desi in mod normal au prefera activitatile solitare. Tendinte paranoide pot aparea la indivizi cu un defect sau handicap. De exemplu, o persoana cu surditate cronica, poate interpreta gresit ca cailalti o barfesc sau rad de ea.
Personalitate schizoida: Oamenii cu acest tip de personalitate sunt introvertiti, retrasi, solitari, reci si distanti. Adesea sunt absorbiti de gandurile sau sentimentele lor si se tem de apropiere si intimitate cu ceilalti. Sunt reticenti, visatori si prefera speculatiile teoretice actiunilor practice.
Personalitatea schizotipala: Ca si cei cu personalitate schizoida, oamenii cu personalitate schizotipala sunt izolati social si detasati emotional, dar, in plus, au bizarerii de gandire, perceptie si comunicare, de tip gandire magica, clarviziuni, convingerea ca frgmente din carti, ziare, emisiuni de televiziune li se adreseaza, idei paranoide. Aceste bizarerii sugereaza schizofrenia dar dar nu sunt niciodata atat de severe.
Comments are closed.