Motivatiile primului psihanalist
13 Februarie 2007 Motivatiile primului psihanalist
-Supozitii personale-
-Supozitii personale-
Una din primele intrebari pe care un analizand care intra in cabinetul unui psihanalist o aude este “ De ce vrei sa devii psihanalist?” Motivatiile profunde le aflam, sau putem sa le recunoastem dupa ani de zile. Unii dintre noi ajungem sa ne intrebam in timpul acesta “ Dar analistul meu de ce a vrut sa fie psihanalist?; Dar Jacques Lacan? Dar Winnicot? Dar Freud?” Raspunsul la aceste intrebari este greu de dat fara sa cunoastem foarte bine acesti oameni. Tot ce putem noi sa facem studiindu-le biografiile este sa formulam niste supozitii care ar putea reprezenta motivatiile lor, fara sa avem certitudinea ca ele sunt chiar cele adevarate, sau care dintre ele sunt adevarate. Astfel de supozitii am incercat si eu sa fac, citind despre viata lui Freud inaite de a deveni psihanalist. Avand in vedere insa ca psihanaliza nu exista inainte de a fi descoperita de Freud, cred ca intrebarea in cazul sau ar trebui reformulata astfel: “ De ce a avut nevoie Freud sa descopere psihanaliza? De ce a avut nevoie sa descopere aceasta metoda revolutionara de tratament al nevrozelor care il situeaza intre cei trei oameni ai secolului XIX? A avut oare nevoie de aceasta descoperire sau a fost intamplatoare?”
Sigmund Freud a fost primul din cei opt copii ai sotilor Jacob si Amalia Freud. Desi dupa el s-au mai nascut sapte frati, a ramas intotdeauna preferatul mamei sale. Aceasta ii spunea deseori “ Tu o sa ajungi un om mare”. Mai tarziu Freud va comenta ca este foarte posibil ca un copil favorit, caruia parintii ii spun ca este plin de calitati, sa atinga de-a lungul vietii succese reale, caci inconstient el va indeplini profetia parintilor. Tanarul Freud este un elev exceptional, in 1873 primeste summa cum laudae la absolvirea studiilor secundare si deja citeste in mai multe limbi straine. Sub influenta colegului sau Heinrich Braun planuieste sa urmeze dreptul, dar se decide pentru studiile medicale dupa ce aude lectura eseului lui Goethe “Despre natura”. Isi incepe studentia la universitatea din Viena. In 1876 face primele cercetari personale le Trieste, asupra glandelor sexuale la anghile. In 1877 publica rezultatul lucrarilor de anatomie asupra sistemului nervos central la o larva de chiscar. In 1878 in cercetarile sale ( din laboratorul lui Brucke) Freud este la un pas de descoperirea neuronului ( numit in 1891 de catre Waldeyer). In 1881 isi obtine doctoratul in medicina.
In 1882 Freud o cunoaste pe Martha Bernays ( care face parte dintr-o familie de intelectuali evrei, saraci, care vroiau ca fiica lor sa se marite cu un om bogat) cu care intentioneaza sa se casatoreasca. Freud traverseaza insa o perioada de dificultati financiare care nu-I permit sa-si continue cariera in cercetare si nici sa-si intemeieze o familie. In 1883 intra in serviciul lui Meynert la Spitalul psihiatric. In 1884 descopera proprietatile analgezice ale cocainei. Freud foloseste el insusi cocaina ca tonifiant, dar o prescrie amicului sau Fleischl, care era morfinoman, agravandu-I situatia. Este criticat in cercurile medicale. Incepe sa trateze maladiile nervoase prin electroterapie. In acelsi timp a pus la punct o metoda de colorare a preparatelor neurologice ( pentru microscop) si publica un articol in acest sens si o monografie despre cocaina. In 1885 ocupa un post intr-o clinica privata unde se folosea hipnoza. In luna aprilie a acestui an isi distruge toate documentele. Obtine apoi o bursa de studii si alege sa mearga la Paris, la Charcot, la spitalul Salpetriere. Acolo observa manifestarile isteriei si efectele hipnozei si ale sugestiei. In 1886 tine la Viena o conferinta despre isterie si ofera o dare de seama despre ceea ce a vazut la Charcot. Este primit cu ostilitate. In duminica Pastelui a acestui an isi deschide cabinetul personal, iar in septembrie se casatoreste cu Martha cu ajutorul unui prieten care il sustine financiar in ambele ocazii. In 1887 fara a abandona electroterapia, incepe sa foloseasca hipnoza. In noiembrie il cunoaste pe Wilhelm Fliess. Acest moment marcheaza inceputul unei mari prietenii si al unei corespondente de o importanta hotaratoare pentru nasterea psihanalizei. In decembrie ii trimite prima scrisoare lui Fliess. In 1895 publica impreuna cu Breuer “ Studii asupra isteriei”. Lucrarea sustine etiologia sexuala a nevrozelor. In 1896 isi scandalizeaza auditoriul intr-o conferinta asupra etiologiei sexuale a isteriei. In acest an foloseste pentru prima oara termenul de psihanaliza.
Sa fie oare toate aceste treceri de la anatomopatologie la cocaina, apoi la incercari de tratare a bolilor nervoase doar niste intamplari conjuncturale sau incercari de a descoperi ceva nou? Sau de a deveni un om “mare”? Si ce rol sa fi avut nevoia unei situatii materiale suficiente si stabile pentru intemeierea unei familii? Sa fie oare “datoria” de a indeplini profetia buna a mamei si nevoia unei familii combinatia imbatabila care a dus la descoperirea psihanalizei? “ Un scenariu posibil!” ar zice un psihanalist. Dar sa nu uitam: doar un scenariu.
Sigmund Freud a fost primul din cei opt copii ai sotilor Jacob si Amalia Freud. Desi dupa el s-au mai nascut sapte frati, a ramas intotdeauna preferatul mamei sale. Aceasta ii spunea deseori “ Tu o sa ajungi un om mare”. Mai tarziu Freud va comenta ca este foarte posibil ca un copil favorit, caruia parintii ii spun ca este plin de calitati, sa atinga de-a lungul vietii succese reale, caci inconstient el va indeplini profetia parintilor. Tanarul Freud este un elev exceptional, in 1873 primeste summa cum laudae la absolvirea studiilor secundare si deja citeste in mai multe limbi straine. Sub influenta colegului sau Heinrich Braun planuieste sa urmeze dreptul, dar se decide pentru studiile medicale dupa ce aude lectura eseului lui Goethe “Despre natura”. Isi incepe studentia la universitatea din Viena. In 1876 face primele cercetari personale le Trieste, asupra glandelor sexuale la anghile. In 1877 publica rezultatul lucrarilor de anatomie asupra sistemului nervos central la o larva de chiscar. In 1878 in cercetarile sale ( din laboratorul lui Brucke) Freud este la un pas de descoperirea neuronului ( numit in 1891 de catre Waldeyer). In 1881 isi obtine doctoratul in medicina.
In 1882 Freud o cunoaste pe Martha Bernays ( care face parte dintr-o familie de intelectuali evrei, saraci, care vroiau ca fiica lor sa se marite cu un om bogat) cu care intentioneaza sa se casatoreasca. Freud traverseaza insa o perioada de dificultati financiare care nu-I permit sa-si continue cariera in cercetare si nici sa-si intemeieze o familie. In 1883 intra in serviciul lui Meynert la Spitalul psihiatric. In 1884 descopera proprietatile analgezice ale cocainei. Freud foloseste el insusi cocaina ca tonifiant, dar o prescrie amicului sau Fleischl, care era morfinoman, agravandu-I situatia. Este criticat in cercurile medicale. Incepe sa trateze maladiile nervoase prin electroterapie. In acelsi timp a pus la punct o metoda de colorare a preparatelor neurologice ( pentru microscop) si publica un articol in acest sens si o monografie despre cocaina. In 1885 ocupa un post intr-o clinica privata unde se folosea hipnoza. In luna aprilie a acestui an isi distruge toate documentele. Obtine apoi o bursa de studii si alege sa mearga la Paris, la Charcot, la spitalul Salpetriere. Acolo observa manifestarile isteriei si efectele hipnozei si ale sugestiei. In 1886 tine la Viena o conferinta despre isterie si ofera o dare de seama despre ceea ce a vazut la Charcot. Este primit cu ostilitate. In duminica Pastelui a acestui an isi deschide cabinetul personal, iar in septembrie se casatoreste cu Martha cu ajutorul unui prieten care il sustine financiar in ambele ocazii. In 1887 fara a abandona electroterapia, incepe sa foloseasca hipnoza. In noiembrie il cunoaste pe Wilhelm Fliess. Acest moment marcheaza inceputul unei mari prietenii si al unei corespondente de o importanta hotaratoare pentru nasterea psihanalizei. In decembrie ii trimite prima scrisoare lui Fliess. In 1895 publica impreuna cu Breuer “ Studii asupra isteriei”. Lucrarea sustine etiologia sexuala a nevrozelor. In 1896 isi scandalizeaza auditoriul intr-o conferinta asupra etiologiei sexuale a isteriei. In acest an foloseste pentru prima oara termenul de psihanaliza.
Sa fie oare toate aceste treceri de la anatomopatologie la cocaina, apoi la incercari de tratare a bolilor nervoase doar niste intamplari conjuncturale sau incercari de a descoperi ceva nou? Sau de a deveni un om “mare”? Si ce rol sa fi avut nevoia unei situatii materiale suficiente si stabile pentru intemeierea unei familii? Sa fie oare “datoria” de a indeplini profetia buna a mamei si nevoia unei familii combinatia imbatabila care a dus la descoperirea psihanalizei? “ Un scenariu posibil!” ar zice un psihanalist. Dar sa nu uitam: doar un scenariu.
Scris in categoria Articole | Sus
No comments yet
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.